( eh? lame, o. ,ce mai ziceti acum?
intr-adevar poate ca reuseam sa o fac mai buna, dar lipsa de timp m-a fortat sa ma limitez la atat….enjoy)
Intai cateva vibratii vuitoare, apoi o melodie asurzitoare imi patrunsera cu raceala in creierul amortit, trezindu-ma brusc dintr-un somn dulce, matinal.
“ Ah! La dracu! Suna…” am mormait pe un ton obosit, mult mai ragusit si senil decat de obicei, apoi m-am intins lenes dupa telefonul ce trepida galagios pe noptiera.
“ Mda! Ce e? Azi? Cu cine? Cu tine, Sylvette si… Fiona?… Nu cred ca o sa ajung…Am ceva treaba…” si mi-am intors privirea catre jumatatea de pat pe care zacea adormit un trup firav si gol, ce isi unduia miscarile pieptului dupa rasuflarea sacadata si un pic prea rapida, ce ii evada cu gratie dintre buzele usor intre-deschise. Am zambit si mi-am cufundat degetele prin parul sau saten ce isi stagnase frumusetea curgatoare pe una din pernele mele negre, de matase.
“ Da, da…bine…o sa incerc sa ajung.” Si I-am inchis tatei in nas, aruncand apoi telefonul cu o miscare rapida ,pe undeva, printre asternuturile racoroase.
M-am intors nerabdator catre nuditatea dulce si tanara, ce parca emana vapori de inocenta argintie, in lumina calda a diminetii si umbrele de semi-opacitate transparenta ce se perindau in valuri tremuratoare si aproape umede, pe intreaga sa fiinta. M-am aplecat asupra lui cu delicatete, suvitele mele de smoala prelingandu-se pe pieptul lui alb si pe chipul sau de ingeras cuminte.
I-am prins mainile deasupra capului, imobilizandu-l cu propriul meu trup, apoi I-am lins buzele roz-pal, trezindu-l cu o muscatura usoara. Emanuel a deschis timid ochii sai mari, de un cafeniu parfumat cu licariri usor rosiatice si a zambit un pic temator ca nu cumva inca sa mai viseze, apoi si-a relaxat intreaga entitate in mainile mele, lasandu-ma sa ma joc cu partile lui cele mai sensibile si doritoare de placere.
Exact cand rasuflarea lui de clestar devenise frematanda si usor gafaita, telefonul incepu sa sune din nou, parca si mai turbat de data asta. Am injurat printre dinti, trimitandu-l pe cel ce ma deranja, inapoi la origini, si am raspuns enervat de-a binelea.
“ Da! Ce?… Ah, tu erai, Cecile…
Poftim??? Ce a facut???….
Da’ tu de unde ai aflat? Oh… Deci l-a sunat Sylvette sa I se laude cu mica grozavie… Ce dragut! Da Cecile, ai facut foarte bine… Sper ca mie nu imi asculti convorbirile, nu?” si am inceput sa rad, un pic prea perves si ironic, ceea ce, am banuit ca a facut-o pe secretara sa se inroseasca ca o scolarita neascultatoare.
“ Vreau sa te mai rog ceva… Da. Stii camera aia de supraveghere pe care am instalat-o ieri? Te rog frumos sa chemi pe cineva sa o scoata de acolo… Si bag-o tu in seif.
Ok! Mersi…”
Apoi mi-am reintors atentia catre tanarul care imi sorbea cu ochii lui de caprioara virgina, fiecare gest si fiecare cuvant. M-a amuzat teribil fetisoara lui de catelus nevinovat si am inceput sa rad usor, jubiland de fericire la gandul ca Sylvette,o curvulitza de ocazie, a indraznit sa ma provoace. L-am mai sarutat o data, fugar, lipindu-mi buzele subtiri de gura lui fierbinte, apoi m-am ridicat dintr-o singura miscare si am inceput sa-mi caut ceva haine in dulap.
“ Hai, hai somnorici… azi avem un date” si I-am facut cu ochiul semnificativ,privind cu satisfactie cum acesta s-a imbujorat, precum o fecioara in noaptea nuntii.
Mi-am tras o pereche de blugi negri,mulati pe picior si un tricou visiniu, un pic lalai ( nici nu stiam ca am asa ceva in garderoba), o pereche de conversi de pe vremea cand eram in facultate si o jacheta de tip Napoleon, neagra. Am stat cateva secunde sa ma admir in oglinda, zambind la gandul cum va decurge intalnirea, apoi m-am hotarat ca trebuie sa mai fac ceva modificari stilului meu obisnuit.
Mi-am facut ochii cu un creion dermatograf, uitat de cine stie ce tipa cu care m-am culcat candva, tragand dare subtiri deasupra si dedesubtul pleoapelor, alungind si mai mult migdalarea lor curbata. Mi-am prins parul intr-o coada, lucu pe care nu il mai facusem din ziua ACEEA, lasand cateva suvite rebele sa imi mangaie chipul, ce, dintr-o data, parca intinerise cu vreo 10 ani.
Era oare creionul…sau…poate… provocarea?… Nu stiam si, sincer, nici nu aveam de gand sa aflu, asa ca l-am zorit din nou pe Emanuel, ce ramasese cu gura cascata si ochii mariti, holbandu-se la felul in care aratam- trebuie sa recunosc ca nici eu nu prea ma regaseam in oglinda-, si am iesit rapid din apartament, cu el dupa mine, ca un catelus docil ce era.
Intr-un sfarsit am ajuns la restaurantul de fite, pe care tatal meu il alesese, ca doar vroia ce-I mai bun pentru draguta de Sylvette. L-am prins pe Emanuel de brat si I-am soptit fugar, dar amenintator la ureche :
“ Lasa-ma pe mine sa ma ocup de tot. Tu doar zambeste si da din cap, ai inteles?”
Si dupa ce am primit aprobarea asteptata, mi-am pus masca special cusuta pentru acest joc infantil si am urcat pe scena.
“LET THE SHOW BEGIN” o voce mi-a urlat in cap, iar buzele mi s-au destins in cel mai dulce zambet pe care l-am oferit vreodata. Nici macar nu era unul de curtoazie… era mult mai mult…
I-am zarit de la distanta, vorbind tare si razand galagios, la o masa in spatele localului, printre aburi de fum gri si vapori de alcool de calitate. Le-am facut scurt cu mana, fetele holbandu-se inmarmurite la cum aratam, iar tata prefacandu-se automat interesat de culoarea vinului rosu pe care tocmai il comandase.
Pe masura ce ma strecuram agil printre mese, tragandu-l usor pe Emanuel dupa mine, toate privirile se intorceau spre mine, indignate dar si atrase de fiinta mea rebela. M-am abtinut sa nu pufnesc in ras sau sa nu le arunc vreo ironie, asa, cu efect, cum obisnuiam de obicei, si am ajuns cu bine la mareatza mea destinatie.
Tata isi sorbea acum vinul cu inghitituri mici, privind un punct fix, inexistent, pe tavanul alb, si tinand in mana sa stanga, mana Sylvettei, ce ma privea curioasa, un pic amuzata. Nu era deloc cum mi-o imaginasem initial…
Parul ei lung si des, de un saten inchis, era prins intr-un coc sofisticat, la spate, iar pe nasu-I micut se odihneau o pereche de ochelari cu rama groasa, dreptunghiulara. Purta un costum traditional, mult prea gri si monoton, ce ii ascundea fragilitatea aproape anorexica. Ochii ii straluceau sclipind pueril intr-un parfum de castane coapte, tradand cat era de incantata si emotionata de mica ei isprava.
In stanga ei se afla Fiona, imbracata, de data asta, intr-o bluza mov-aprins, cu maneca lunga, insa cu un decolteu in cascade de falduri unduitoare, ce ii lasa la vedere sutienul negru,mult prea mic pentru voluptatea pieptului sau. Avea parul prins intr-o coada pe o parte, ce se desira, insa, in aceleasi bucle parca din aur forjat, care, de data asta, nu ii mai acopereau sanii semi-goi. Ochii mari, de azur fals ii erau impodobiti cu un fard mov-sidefat, iar buzele aveau culoarea fragilor storcite intre degete. Pe chip avea intiparit un ranjet satisfacut si sadic, iar pupilele ii vibrau a emotie.
Mi-am pastrat zambetul inocent, nestiutor si angelic si m-am indreptat catre Fiona, sarutand-o usor pe obraz:
“ Ce bine arati azi, draga!” si I-am facut cu ochiul, chicotind incet-( de fapt ma inecasem din nou cu izul insuportabil al parfumului pe care il folosea-)
Ea ramase intr-un soc total, pe care m-am prefacut ca nu l-am observat, trecand rapid la Sylvette, pe ai carei obraji I-am sarutat, de asemenea, delicat :
“Oh! Am auzit atatea despre tine”
Sylvette schimba o privire nedumerita cu Fiona, care ridica, la randul ei din umeri.
l-am salutat si pe tata, dar evident, tot ce am primt a fost un mormait animalic.
“El este prietnul meu,…Emi” si l-am impins in fata, etalandu-l ca pe un obiect scos la licitatie… “ Nu-i asa ca e bun?” si o privire perversa si plina de ganduri neortodoxe lua imediat locul zambetului pueril afisat mai inainte.
Ambele fete incremenira, nevenindu-le sa creada ce vad si ce aud, apoi, intr-un final, Fiona isi facu curaj si ma intreba in soapta, parca preferand ca eu sa ii ghicesc gandurile, decat sa fie nevoita sa si le exprime de una singura:
“ Tu…tu…esti…?”
Eu am izbucnit intr-un ras exagerat, mult prea feminin si ironic, special pentru a accentua toata sarada asta si a castiga jocul cu personajul meu perfect.
“ Gay?… Hai nu fi timda…Spune-o!…da! Sunt gay… Nu v-a zis tata?” ( mi-am multumit in gand ca avusesem inspiratia, in liceu, pentru a-I atrage atentia tatei, pe langa alte tampenii, sa ii declar si faptul ca as fi fost gay, lucu pe care chiar l-a crezut, si pe care eu nu l’am infirmat niciodata, mai apoi)
Se intoarsera brusc amandoua catre el, asteptand un semn de confirmare, pe care il primira sub forma tacerii si a unei miscari cu capul, afirmativ.
“ Dar… dar… aseara…” de-abia articula Fiona…
“ Aseara ce?” ma prefecui uimit. “Am mancat niste lasagna impreuna…da shtiu. Au fost delicioase,desi fac pariu ca s-au pus direct pe coapse” si am oftat dramatic.
“ Nu!… Am facut-o… Ce-I cu sarada asta?”
“Ce sarada, draga mea? Aseara dupa ce ne-am intalnit si am terminat de discutat, eu m-am dus la Emi. Doar nu puteam sa il las sa ma astepte,nu?”
“ Ce? Mincinosule!!!!” si se intoarse catre Sylvette, care o privea acum cu neincredere, stiind antecedentele “actoricesti” ale prietenei sale :
“ Iti jur! Chiar am facut-o”
Eu am intervenit galant, cat se poate de calm.
“ Fiona, esti o fata frumoasa, stai linistita, daca nu ti-am raspuns avansurilor tale aseara, nu inseamna ca trebuie sa iti pierzi increderea. Sunt mii de barbati acolo care ar da orice sa te aiba. Doar ca eu nu sunt asa…Am crezut ca m-am facut destul de clar inca de ieri… Imi pare rau ca ai inteles altceva, dar acum nu trebuie sa exagerezi”
“ Dar! La dracu! Nu mint! Sylvette trebuie sa ma crezi! Avea…avea o camera de supraveghere… Voi face rost de inregistrarea aia… A crezut ca sunt tu…chiar a inghitit povestea aia…”
Eu m-am uitat uimt la ea, bucurandu-ma,insa, cand am vazut-o cum tremura de frica
“ Ce poveste,Fiona? Cum adica sa fi Sylvette? Stii bine ca te cunosc inca din facultate… Ai venit la mine ca sa-mi povestesti despre Sylvette si relatia ei cu tata…
Si in plus eu nu am nici o camera in birou…Tata..ai vazut tu ceva, vreodata?” ( el fu silit sa spuna adevarul, tot printr-o miscare a capului, de data asta de la stanga la dreapta… intr-adevar el nu vazuse cand am instalat camera)
Si pe masura ce Fiona devenea tot mai agitata, Sylvette tot mai neincrezatoare si furioasa pe “asa-zisa “ sa prietena, iar tata tot mai mic, disparand treptat, bucata cu bucata, sub masa, eu ma relaxasesm total, deja facandu-mi nespusa placerea sa ma joc cu ei exact asa cum vroiam.
Dintr-o data, Fiona izbucni, urland isteric si atintind toate privirile asupra ei:
“AM FOST A TA ASEARA! NU ESTI GAY! MINCINOSULE! SI NICI UNA DIN BAZACONIILE PE CARE LE-AI ZIS NU SUNT ADEVARATE!”
Buza superioara ii tremura de maine, iar chipul ii era schimonosit intr-o grimasa fulgeratoare, menita sa clocoteasca totul in jurul sau.
Fara sa stau pe ganduri, l-am sarutat rapid si violent, pe tanarul Emanuel, care asistare terifiat la intreaga scena bizara. Acesta isi destinse trupul in mainile mele, simtind din nou siguranta aparenta ca sunt numai al lui, si incepand sa tremure usor, cu fiecare miscare a limbii mele.
M-am ridicat apoi brusc de la masa, luandu-l si pe el cu mine si m-am indreptat catre iesire, spunand, vadit suparat, inainte sa parasesc localul:
“ Bravo, tata, asa ai ajuns… Sa umblii cu femei disperate care jignesc in stanga si in dreapta si inventeaza aiureli, doar pentru ca sunt refuzate sau se simt amenintate intr-un fel sau altul… Si eu care credeam ca e o curva… Vad ca e mai rau… O impostoare care nu are alte metode decat minciuna, teatrul si o amica, ce nu se pricepe nici macar la astea, sa isi apere tronul necapatat…”
Dupa toata povestea asta jenanta, petrecuta in restauantul favorit al tatei, si al carei zvon a ajuns mai pe la toti oamenii de afaceri cu care colabora, tata a decis ca pana la urma e cel mai bine sa se desparta de Sylvette, neafland nici pana acum care a fost adevarul, si sa o inlature definitiv din viata sa pe Fiona…
Asa patesc cei care au pretentia sa ma intreaca la propriul meu joc… Pierd inainte de a incepe…
