“Ahm…domnule…A sosit o domnisoara care doreste sa va vada…”
“ Da, Cecile, pofteste-o inauntru… Tu poti sa pleci acasa. Ma ocup eu de restul…”
Si cu o miscare rapida am inchis micutul aparat, intrerupand legatura cu secretara, ce, banuiam, deja isi strangea lucrurile sa plece, de teama sa nu ma razgandesc si sa o tin din nou peste program, ca de obicei.
M-am ridicat de pe scaunul din piele, oftand mut si strangand tare pumnii pentru cateva secunde, lasandu-mi unghiile lacuite si un pic prea lungi pentru un barbat, sa mi se cufunde cu salbaticie in carnea moale. Apoi mi-am relaxat complet intregul trup, permitand gravitatiei sa-mi guste inocenta pierduta si lunii, ce de-abia isi facuse fastuoasa aparitie, sa-mi mangaie pleoapele obosite.
M-am miscat, mai mult din obisnuinta, catre barul din stanga biroului, pentru a-mi lua doza zilnica de drog lichid, pe care un doctor ar fi catalogat-o cu siguranta drept exagerat de mare, mai ales pentru un conducator auto. Am ranjit satisfacut la gandul ca mereu voi putea controla cantitatea de imoralitate si viciu ce imi pangareau din plin viata.
Am turnat mai mult whiskey decat de obicei si m-am intors catre fereastra imensa din spatele biroului. Pentru cateva secunde mi-am vazut reflexia in geamul gros…
Eram doar o stafie imbracata intr-un costum negru, care isi creiona imaginea cu greu printre umbrele de semi-intuneric din incapere, ce isi etalau si ele frumusetea in acelasi geam sinistru. Chipul, si asa destul de alb, avea o paloare neobisnuita, aproape argintiu-sidefata si extrem de translucida in caldura de gheatza a lunii, ce parca ridiculiza existenta inutila a ferestrei.
Ochii imi ardeau mocnit, ca doi taciuni fumeganzi, pe cale sa isi dezlantuie furia clocotinda. Pareau ca sunt doua perle negre gazduite de o scoica defuncta, scheletica, plina de riduri, cute si rani sparte cauzate post-mortem. Si totusi…licareau in bezna…
Parul imi lucea unduitor in jocul static de raze, precum pielea solzoasa si semi-umeda a unui mamba negru. Forma de cascada in unghiuri de 180 de grade pe care o aveau firele lungi de obicei, era acum taiata si indoita dureros, suvitele-mi parca efectuand o demonstratie sacadata de rebeliune, revolta si poate cateva acte dintr-o piesa prea dramatica.
Si totusi…era ceva ce imi oferea o senzualitate aparte, aveam un sex-appeal atat de non-conformist si diferit fata de tot ceea ce cunoscusera cei ce ma intalneau, pana atunci, incat eram considerat irezistibil chiar si de catre cei mai pretentiosi. Fiinta mea androgina insufla o nonsalanta si o aristocratie naturala, care, combinata cu detinerea artei manipularii, indiferenta si egoism din plin, erau reteta perfectiunii atat de mult ravnita de restul. Si profitam din plin de asta.
Am focalizat apoi imaginea unui oras aglomerat, cu strazi imense si magazine excesiv de scumpe, cu lumini si reclame facandu-si simtita prezenta in fiecare coltisor, cu locuitori mereu pe fuga,obsedati de serviciile aproape ilegal de bine-platite, ce detineau masini sofisticate si apartamente fabuloase… Aceasta era lumea in care traiam…lumea mea…
Usa se deschise cu o miscare inceata, trezindu-ma din visul ce mi se perinda bucata cu bucata prin fatza ochilor, facandu-ma sa tresar involuntar.
O tanara intra timid in birou, apropiindu-se cu pasi micutzi de locul in care stateam. Era mult mai scunda decat mine, imbracata intr-un maieu roz-bombon dintr-un material subtire si lucios, pe decolteul caruia zaceau ostentativ multe strasuri aurii, ce mi s-au parut de un foarte mare prost gust. In jos purta o pereche de jeansi albastri, cu talia joasa, stransi pe picior si balerini la fel de roz si impopotonati cu diferite modele sclipicioase, de parca ar fi fost o zana intr-un tutu prea mic, dintr-un basm de adormit copiii. O geanta mare, semi-sport, albastru-inchis ii atarna pe un umar lejer, de parca ar fi luat-o doar de forma, fara a-I fi cu adevarat de folos.
Desi era slabutza, decolteul ii era foarte generos, lucru pe care imbracamintea il scotea si mai mult in evidenta. Parul blond, ondulat intr-un mod aproape vulgar, ii cadea greu pe umerii goi, mai acoperindu-I din goliciunea pe care o expunea cu mandrie. Pe partea stanga avea o clama mare, in forma de fluture, din aceleasi strasuri roz.
Chipul ii era precum al unei papusi barbie de pe rafturile cu jucarii, ce astepta cu nerabdare sa fie cumparata de vreun copil razgaiat. Ochii mari, albastri, probabil lentile de contact, facuti cu acelasi roz ce deja incepea sa mi se para gretos, obrajii impurpurati, tenul perfect, acoperit cu pudra din belsug, nasul ingust si buzele subtiri… Totul… Mi se parea respingator si atat de nepotrivit in lumea reala… Atat de fals si dramatizat…
Mi-a intins o mana cu degete firave, pe care se odihneau multe inele de aur, cu pietre de diferite culori,marimi si modele. Unghiile lungi si ascutite erau facute cu aceeasi culoare insuportabila, de fata batrana, ca intreaga sa costumatie. Un iz de capsuni mult prea dulce si sufocant mi-a izbit simturile, facandu-ma sa tusesc, gest pe care l-am exagerat la maxim, cu o grimasa de dezgust pe chip.
Cu vocea tremuranda si nesigura, fata s-a recomandat politicos:
“ Buna…Sunt Sylvette… Sunt…”
Dar I-am taiat-o brusc, uitandu-ma cu sila la mana ce trepida incet, asteptand cu infrigurare sa o ating.
“ Stiu cine esti. Desi cred ca ti se potrivea mai bine Slutty Barbie…” si m-am intors cu spatele, admirand din nou imaginea orasului viu ce isi deschidea esenta virila in fata mea.
Fata inghetza pentru o secunda, ramanand cu mana suspendata in aer, de parca niste fire invizibile o sustineau gratios, holbandu-se la mine, nevenindu-I sa creada ce tocmai a auzit.
“ In fine… Tata nu mai poate veni azi, deci vom lua cina doar noi doi”
“ Oh… bine…” si isi lasa capul sa-I cada inert in piept, cu parul curgandu-i in cascade vibrante “ Unde vrei sa…?” continua inca tremurand tacit.
“ Aici…am comandat niste mancare italieneasca…”
Peste, insa, nici 30 de minute, mancarea zacea semi-rece pe birou, de-abia atinsa, si eu o dezbracam pe tanara intr-un ritm alert, tintuind-o de unul din peretii imensi ai incaperii. Apoi am trantit-o,un pic cam prea brutal, pe canapeaua din piele de langa birou si m-am urcat cu agilitate peste ea.
Am fixat-o cu privirea pentru o secunda… Era atat de frumoasa in cercurile lungi de intuneric si lumini ce se conturau in intreaga camera, impanzindu-I trupul gol cu o delicatete calda. Parul lung si unduitor I se risipea pe sani, intr-o semi-opulenta atat de opaca, incat devenea exagerat de translucida si nuda, in contrast cu pielea ei alba si fina. Avea ochii inchisi si capul dat usor pe spate, parca implorandu-ma sa o absorb toata in fiinta mea… Mi se daruia, precum ar fi facut-o un sclav in fata stapanului sau, fara a se opune, fara a schita cel mai mic gest de nesupunere… O mana ii atarna fara vlaga, atingand parchetul, tradand,insa, spasmele involuntare ale trupului tanar si fragil ce isi oferea entitatea mie. Picioarele ii erau larg deschise, lasandu-ma sa iau ceea ce avea ea mai de pret…
Si aproape ca nu vroiam sa fac asta… De ce? De ce mi-a cedat? Putea spune nu… Nu puteam sa…
I’am prins ambele maini deasupra capului si am intrat in ea rapid si adanc, facand-o sa scoata un mic geamat de durere. Am inchis ochii si am continuat cu un ritm dur si alert, singurul ce imi putea provoca placere. Ii simteam trupul tremurand sub mine si puteam sa vad cum isi musca buzele si se chinuia sa nu lase micii stropi sarati sa ii pangareasca chipul de inger decazut, devorat de un diavol pervers…
Ideea ma excita si mai mult, asa ca am marit la maxim tempo-ul, penetrand-o cat de adanc posibil, pentru a simti…placerea…pentru a ajunge mai repede la orgasm… pentru a-mi atinge scopul egoist…
Mi-am dat drumul in ea rapid si m-am ridicat usor, evitandu-I privirea ce ar fi tradat o inocenta furata… Am ramas goi amandoi pentru putin timp, ea inca trepidant in valuri concentrice pe canapea, vlaguita si transpirata, gafaind incet, iar eu cu spatele la ea,cu paharul plin de whiskey intr-o mana si cu tigara fumegand in cealalta, privind din nou gura nesecata si fierbine a orasului intr-o alta noapte de vara clocotinda…
“De ce stai cu el?” a spart tacerea cu o raguseala obosita.
“ Pai…il iubesc…” a raspuns ea repede, tresarind la auzul intrebarii…
M-am intors, fixandu-I privirea cu ochii mei morti si reci, ce dadeau dovada de indiferenta si superficialitatea obisnuita, insa ce sclipeau acum a rautate umeda si glaciara.
“ Si daca il iubesti de ce m-ai lasat sa ti-o trag? Decat sa alergi dupa banii lui, pe care oricum vad ca ii cheltuiesti pe haine de prost gust, de ce nu iti gasesti tu pe cineva de varsta si de teapa ta?”
Nu mi-a raspuns… S-a ridicat doar in fund, sprijinindu-si chipul in maini si incepand sa suspine usor…
Cu o miscare scarbita I-am aruncat hainele si I-am spus rece:
“ Sper ca iti dai seama ca nu ai sa mai calci nici in biroul asta, nici in cel al tatalui meu niciodata, pentru ca, evident, o sa afle de mica noastra… “distractie””
Si cu o mana I-am indicat camera de supraveghere din coltul de sus al incaperii, ce inregistrase totul…
“ Ah da! Si apropo..a fost doar un pariu… Vroiam sa vad cat de curva esti… El zicea ca nu esti… Se pare ca am castigat…
Acum te rog sa ma lasi… E tarziu si mai am de lucru… Sper sa ai o viata placuta,in continuare… Si inchide si usa cand pleci”
Fata a izbucnit in plans si a inceput sa se imbrace repede, cu miscari usor stangace, in timp ce eu ma reintorsesem sa admir portretul static al orasului fara sentimente…
“ Oh… si nu-ti sta bine in roz… Parca ai fi o diva imbatranita prematur”.
Usa se tranti in urma ei si atunci am stiut ca se terminase totul…
Irene…
